Din anul
1990 şi până în prezent, fundaţia a
contribuit la dotarea unui însemnat număr de spitale (oferind aparatură
medicală, medicamente, alimente, diferite alte utilităţi); prin intermediul “Timişoarei ‘89” au fost ajutate case de
bătrâni şi orfelinate, centre de plasament (cu îmbrăcăminte, alimente, dotări,
jucării, lenjerie) precum şi instituţii culturale (cărţi, echipament tehnic,
birotică), şcoli, grădiniţe, asociaţii ale persoanelor cu handicap sau ale
bolnavilor cronici (mobilier, îmbrăcăminte, încălţăminte, lenjerie, birotică,
scaune cu rotile şi echipamente ajutătoare, diverse alte obiecte). O importantă
acţiune a fundaţiei a fost dotarea şi utilarea locuinţelor sociale, ceea ce a făcut ca sute de apartamente şi
locuinţe ale unor familii fără posibilităţi materiale sa fie mobilate si amenajate.
Detalii ale acestor activităţi sunt
reflectate în statisticile fundaţiei şi rapoartele anuale.
În planul vieţii publice, fundaţia
a pus la dispoziţie sălile sale de
conferinţă şi birourile, întregul sau
aparat tehnic, Federaţiei Organizaţiilor Umanitare (F.O.U.),
organizând simpozioane, conferinţe, seminarii, întâlniri cu reprezentanţi ai
oficialităţilor, cu personalităţi ale vieţii politice şi sociale de pe plan
local, din ţară şi din străinătate.
Dintre evenimentele memorabile din
istoria fundaţiei menţionăm: Seminarul
Româno – Suedez,, realizat în
colaborare cu Federaţia Suedeză (HSO) pentru persoane cu handicap (1992), seminarul
naţional “Mass-media şi rolul său în promovarea ideilor umanitare (1993), seminariile de management pentru
organizaţii neguvernamentale (realizate
de Support Centre Interntional -
SUA, Federaţia Suedeză pentru
persoane cu handicap - Stockholm (HSO),
Crucea Roşie Daneză, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, grupul Philantrophos (în cadrul organizaţiei Salvaţi Copiii - în colaborare cu Fundaţia Soros), Zilele asistenţei sociale în România (Timişoara, ediţia I-a,
Seminarul internaţional de ecologie European
Youth for Mother Earth. O deosebita
De-a lungul timpului s-au făcut eforturi pentru a asigura funcţionarea Federaţiei Organizaţiilor Umanitare (F.O.U. – compusa în prezent din 16 fundaţii şi
asociaţii umanitare) la care
Fundaţia “Timişoara ‘89” este iniţiator şi membru fondator. În
cadrul acestui organism s-au stabilit legaturi de colaborare cu organizaţii din
Suedia, Elveţia, Olanda, Germania, Marea
Britanie, Italia, Franţa, Austria. Pentru ONG-urile din zonă, fundaţia a
reprezentat un adevărat centru de resurse, asigurând cu o bancă de date şi documentaţii;
un centru de coordonare pentru acţiuni de promovare legislativă, un centru de
reprezentare, consiliere şi mediere. Pe baza experienţei şi documentaţiei
acumulate, în anul 2000 s-a tipărit - prin finanţarea Fundaţiei Pentru o
Societate Deschisă primul Ghid Social al
Banatului, lucrare amplă care a avut rolul de a oferi informaţii despre
serviciile sociale existente în această regiune. Lucrarea a fost gândită pentru
a fi actualizată şi reeditată periodic.
Din 1993 şi până în 1999, în colaborare
cu organizaţia elveţiană „Bartimaus Projecte” din Zurich s-a organizat – în
fiecare vară - în parcul Spitalului de Traumatologie şi Centrului de recuperare
Eforie Sud, un campus umanitar internaţional. Deşi audienţa iniţiativei a fost
amplă, cu participanţi din 15 ţări din Europa, Asia, Africa şi America Latină,
proiectul a fost întrerupt datorită imposibilităţii fundaţiei de a mai obţine
fonduri pentru acoperirea costurilor de deplasare şi întreţinere.
În
ultimii ani au fost continuate programele de bază iniţiate de-a lungul timpului
şi prin experienţa acumulată, au fost permanent adaptate la necesităţile
comunităţii. Astfel sprijinirea materială şi
morală a persoanelor şi grupurilor aflate în situaţie de criză a
rămas
programul principal pe care îl rulam încă de la înfiinţare, cu sprijinul
unor organizaţii devenite constanţi parteneri.
Se cuvine să amintim suportul
organizaţiei suedeze U-assist
(compania SAS); a Bisericilor Ecumenice din Malaro din aceeaşi ţară, cel al organizaţiei
elveţiene Bartimaus din Zurich;
organizaţiei Hilfe fur Kinder, al unor cluburi
Rotary din Timişoara şi Olanda (Rotary Club Emmen), al unor firme precum Calivita International sau Smithfield Prod şi organizaţii ex. UnitedWay
Un aport esenţial la susţinerea fundaţiei
îl aduce Primăria Municipiului Timişoara
care asigură cea mai mare parte din salariile personalului, echipa de paza si
ordine, o parte din cheltuielile de birotică şi un număr de porţii hrană caldă
şi rece pentru cantina socială.
Zilnic la sediul fundaţiei, în comunitate
sau în localităţi din judeţ se fac anchete sociale şi, pe baza unei analize, se
acordă ajutoare de urgenţă, hrană calda la prânz, 5 zile pe săptămână (zilnic
între 40 şi 80 porţii), îmbrăcăminte, încălţăminte, alimente, mobilier, obiecte
de uz casnic, aparatură etc.;
Cel mai important program aflat în permanentă dezvoltare este Serviciul
de Urgenţe Sociale pentru persoane în criză: adulţi şi copii ai străzii, vagabonzi,
cerşetori, muncitori zilieri itineranţi, adolescenţi proveniţi din casele de
copii, persoane care şi-au pierdut locuinţa în urma evacuărilor sau
incapacităţii de plată a cheltuielilor de întreţinere, foşti deţinuţi de drept
comun care, pentru a se integra trebuie
ajutaţi cu adăpost şi hrană până reuşesc să-şi găsească loc de munca şi locuinţă;
bolnavi externaţi din spital şi care, de asemenea, au nevoie de hrană şi
adăpost pentru o anumită perioadă de timp. Acest program este desfăşurat în
parteneriat cu Primăria Municipiului
Timişoara, Politia Comunitara, Azilul de noapte „Pater Jordan” şi Centrele de plasament din Timişoara, Cantina Socială Timişoara.
Devenit program cu amplu impact comunitar, Serviciul de Urgenţe Sociale
a generat subprograme, dintre care menţionăm Centrul de Consiliere şi mediere pentru persoane fără adăpost şi Adăpostul de tranzit. Înfiinţat în anul
2004, Adăpostul de tranzit (Centrul
de găzduire temporară a persoanelor adulte fără adăpost) are o capacitate de 24
locuri şi oferă cazare şi hrană pentru un timp limitat unor persoane fără
adăpost (muncitori itineranţi, familii in impas, foşti deţinuţi eliberaţi din
penitenciar) în perioada în care îşi
caută un loc de muncă şi până în momentul în care reuşesc să-şi strângă suficiente
fonduri şi mijloace materiale pentru a închiria o locuinţa şi a deveni astfel
independente. În cadrul Adăpostului de
Tranzit începând cu anul 2010 funcţionează Secţia de Convalescenţă - în colaborare cu Spitalul Clinic
Municipal de Urgenţe şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe.
Secţia
dispune de un număr de 10 de locuri de cazare destinate unor cazuri sociale
deosebit de grave (care au suferit accidente, operaţii sau traumatisme majore)
şi care, (după cele 3 zile de staţionare în spital) fiind fără locuinţă, au nevoie de adăpost,
hrană, medicaţie şi îngrijire. Centrul de zi, ca extensie în Adăpostul de Tranzit, cuprinde spaţii
sociale destinate activităţilor curente,
anexe administrative, birou de consiliere psihologică şi juridică, grupuri
sanitare şi oficiu de distribuirea hranei.
În
curs de amenajare se află Centrul Social
Comeat, o colonie socială cu
funcţionalităţi multiple, incluzând tabere tematice pentru tineri, artişti şi
oameni de cultură etc.
Toate
aceste proiecte sociale au beneficiat de-a lungul timpului de sprijinul a mai
multor finanţatori. Dintre aceştia amintim: U-ASSIST – S.A.S. (Suedia); Mälärökyrkornas (Suedia); Bartimaus Projecte (Elveţia); Rotary Internaţional
Foundation; Romanian Hilfe Timişoara (Austria), Fundaţia Soros; Fundaţia
Sirois; Asociaţia “Doina” (Franţa); Hilfe für kinder (Timişoara); Clubul Rotary
– Timişoara; Clubul Rotary (Emmen - Olanda) Clubul Lions –Timişoara; FDSC (România);
Fondul Român de Dezvoltare (România), diverse firme şi sponsori privaţi.
Sfera culturală a fundaţiei are în
acest moment mai multe activităţi: o Galerie
de artă digitală pentru expoziţii, un club cultural (literatura, cineclub
pentru filme de artă şi documentare – în colaborare cu Studioul teritorial TVR
Timişoara, Facultatea de Arte şi Universitatea Tibiscus - Institutul de film,
regie şi operatorie); o grădină japoneză unde se organizează
lansări de carte, expoziţii, simpozioane, seminarii, spectacole sau conferinţe
de presă şi un modul pentru spectacole de tip performance (în care au fost implicaţi şi copii ai străzii sau instituţionalizaţi
şi persoane fără adăpost). Ca rezultate ale acestui ultim segment putem cita spectacolul
stradal „România Post Scripum”,
precum şi filmul realizat de TVR, spectacolul de studio „Revoluţia” , prezentat la Clubul „The Note”; spectacolul cu instalaţii
„Petru” prezentat la Art Galery; video-instalaţia
„Vacarm”
(în deschiderea festivalului euroregional TeleVest), spectacolul de happening
şi instalaţii “Cameră obscură şi plasa
de pescuit”, spectacolul „Messenger”,
realizat în parteneriat cu Teatrul Naţional şi Universitatea de Vest din
Timişoara, acţiuni care au fost amplu mediatizate de posturile de televiziune
locale şi naţionale, presa scrisă. Periodic, în incinta fundaţiei au loc conferinţe
şi întâlniri cu personalităţi ale lumii culturale.
În anul 2008-209 fundaţia Timişoara ‚89 a
elaborat conceptul Timişoara Open Art City (Timişoara
–oraş deschis al artelor), concept devenit brand al oraşului Timişoara şi
generic pentru întreaga activitate cultural-artistică zonală.
Activitatea de editare (în parteneriat cu
editura Planetarium) s-a profilat pe
promovarea oraşului Timişoara şi astfel, în anul 2002, s-a reeditat „Timişoara, monografie istorica”, lucrare
esenţială şi de referinţă pentru oraşul Timişoara; în 2003, cartea-album „Timişoara 1989 – No Comment ?”, dedicată
memoriei revoluţiei din decembrie 1989; în anul 2004 lucrarea „Timişoara – The History of a European City””, mai întâi apărută ca ediţie exclusiv
în limba engleza iar ulterior (mai extinsă şi revăzută): Temeswar – Geschichte
Einer Europäischen Stadt, în limba germană. În anul 2006 a fost
publicat albumul Turist în Timişoara (ediţia română-engleză reeditat ulterior în
ediţie de lux în limbile germană şi engleză) şi în 2007 cartea-album „Timişoara
în Performance” – premiul Uniunii Scriitorilor din România; apoi
lucrarea Timişoara - Ghid Turistic de buzunar (ediţie
română-engleză-germană); urmată de Jazzul ca stare de spirit
(ediţie română-engleză) - Premiul Galei de Jazz Bucureşti, 2011.
Pentru
întreaga sa activitate, preşedintele fundaţiei a primit în anul 2006 -
Diploma de excelenţă acordata de Primăria
Municipiului Timişoara.
De asemenea, fundaţia a fost subiect în
diverse filme documentare realizate de Televiziunea Română şi prezentată exemplar
în documentarul “Return to Europe” realizat de ERSTE Stiftung, European
Stability Institute, ORF, 3 Sat etc. Documentar
despre România care a câştigat la Viena Premiul Erasmus Euro-Media în anul
2008.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu